Când o ușă a fericirii se închide, alta se deschide. Dar de multe ori ne uităm prea mult la ușa închisă încât nu o vedem pe cea care tocmai ce s-a deschis. – Helen Keller

"Când o ușă a fericirii se închide, alta se deschide. Dar de multe ori ne uităm prea mult la ușa închisă încât nu o vedem pe cea care tocmai ce s-a deschis.". Un citat de-a dreptul revelator, dacă știi cum să îl interpretezi.

Te-ai gândit vreodată cât de mult ne ținem de trecut? De fiecare dată când am avut o zi mohorâtă sau am pierdut o ocazie, ne-am întors cu gândurile la „ce ar fi fost dacă...”. Dar Helen, cu perspicacitatea ei nemărginită, ne invită să vedem dincolo de regret.

Ușile închise? Ei bine, ele sunt ca paginile unui capitol pe care tocmai l-ai terminat în cartea vieții tale. Nu le poți rescrie, dar poți decide cum să continui povestea.

Poate ar trebui să începem să tratăm aceste uși ca pe niște lecții. Dacă o ușă se închide brusc în fața noastră, în loc să ne împiedicăm de prag sau să stăm nemulțumiți în fața ei, să aruncăm o privire curioasă în jur. Poate o altă ușă s-a deschis deja, timid, în așteptarea noastră.

Să luăm o decizie azi. Să nu mai fim prizonierii ușilor închise. Să celebrăm, în schimb, noi începuturi și să ne deschidem inimile și mințile către ceea ce urmează. Pentru că, după cum spunea Helen, viața are un mod ciudat, dar frumos de a ne surprinde.

Iată o provocare: următoarea dată când o ușă se închide, ia o pauză, respiră adânc și caută cu nerăbdare următoarea deschidere. Viața e plină de surprize, trebuie doar să fii pregătit să le primești!