Cum schimbă primarii partidele ca pe șosete și de ce Marcel Ciolacu vrea să pună punct acestui fenomen

Modul în care sunt aleși și realeși primarii din România s-ar putea să se schimbe. Aleșii locali par să se teamă în mod deosebit de două măsuri care ar putea influența considerabil echilibrul puterii: limitarea numărului de mandate și revenirea la sistemul de alegeri în două tururi de scrutin.

În 2014, guvernul Ponta a facilitat migrarea politică a primarilor, permițându-le să-și schimbe partidele în termen de 45 de zile fără a-și pierde mandatul. Această mișcare a dus la migrarea a 350 de primari către PSD. Un astfel de transfer de alianțe, chiar și în prag de alegeri, nu doar că distorsionează reprezentarea democratică, dar creează și un teren propice pentru acte de corupție.

Premierul Marcel Ciolacu, liderul PSD, a adus recent în discuție propunerea de a limita la două numărul mandatelor pentru primari și președinții de consilii județene. Cu toate acestea, declarația sa ulterioară, conform căreia limitarea mandatelor ar urma să fie implementată "dacă românii doresc", lasă loc de interpretare. Ce anume a determinat propunerea premierului, cu un an înaintea alegerilor locale?

Nu este un secret faptul că unii primari cu mandate îndelungate au ajuns să fie investigați și chiar condamnați pentru acte de corupție. De la Ion Georgescu, primarul orașului Mioveni, până la Constantin Silviu Gheorghe, primarul orașului Otopeni, și Radu Mazăre, fost primar al Constanței, numeroși primari au fost implicați în cazuri de corupție.

Un alt factor ce pare să stârnească îngrijorare în rândul aleșilor locali este sistemul de alegeri într-un singur tur, care, potrivit unor cercetări sociologice, îi favorizează în mod semnificativ pe candidații PSD. În ianuarie 2020, premierul Ludovic Orban își asumase răspunderea pentru revenirea la sistemul de alegeri în două tururi, dar inițiativa a fost blocată în urma unei moțiuni de cenzură.