La Satu Mare a fost lansat „micul ghid” care sintetizează drepturile lingvistice în limba maternă

La şase luni de la demararea proiectului „Drepturi lingvistice ale minorităților din România”, iniţiat în ianuarie, programul a atins o nouă bornă: a apărut o broşură de tip „mic ghid” care prezintă, într-o formă sintetică, drepturile comunităţii maghiare din România de a folosi limba maternă în diverse domenii ale vieţii cotidiene. Cele 5 000 de exemplare tipărite au fost prezentate astăzi la Satu Mare, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de Fundaţia Identitas, Primăria municipiului şi partenerii locali şi din Ungaria ai proiectului.

Kovács Zsolt, unul dintre iniţiatorii proiectului, a subliniat că „micul ghid” este mai mult decât o sursă de informaţii:

„Publicaţia nu serveşte doar informării, ci şi întăririi identităţii. Deşi ne adresăm în primul rând elevilor şi tinerilor, broşura este utilă oricui doreşte să-şi exercite conştient drepturile lingvistice.”

La eveniment, Magyar Loránd, preşedintele Fundaţiei Identitas, a remarcat:

„Acest ghid nu este doar o colecţie de prevederi juridice, ci un veritabil reper care arată unde şi cum putem folosi, fără rezerve, limba maghiară — de la educaţie şi sănătate până la administraţie. Folosirea limbii materne este nu doar un drept, ci şi o datorie: una dintre cele mai sigure garanţii ale păstrării identităţii noastre.”

El a adăugat că materialele sunt disponibile şi în format digital pe site-ul reînnoit al fundaţiei, tocmai pentru a veni în întâmpinarea publicului tânăr, obişnuit să se informeze online.

În intervenţia sa, Kereskényi Gábor, primarul municipiului Satu Mare, a oferit şi o perspectivă istorică, amintind promisiunile încă neîndeplinite ale Declaraţiei de la Alba Iulia:

„În ultimul secol, drepturile de folosire a limbii au fost adesea restrânse, apoi, treptat, recuperate, dar nu este suficient. Fiecare drept valorează atât cât reuşim să îl aplicăm. În administraţia de zi cu zi este esenţial să avem funcţionari vorbitori de maghiară, iar limba să fie prezentă peste tot — de la indicatoarele stradale până la documentele oficiale.”

Edilul a salutat apariţia ghidului şi a reafirmat angajamentul autorităţii locale de a asigura comunicarea în limba maghiară şi respectarea drepturilor comunităţii.

Din partea partenerului maghiar al proiectului, Tisza Kft. Asociaţie Teritorială Europeană din Kisvárda, Szabóné Cap Andrea a precizat:

„Colaborarea transfrontalieră urmăreşte să întărească legăturile dintre comunităţile maghiare şi să le ofere instrumente concrete. Acest ghid despre drepturile lingvistice face exact asta — într-un format clar şi uşor de folosit.”

Promovarea broşurii va continua prin implicarea şcolilor locale şi a organizaţiilor civice, fiind distribuită şi la numeroase evenimente comunitare în următoarele săptămâni.

Organizatorii îşi propun ca mesajul — „Avem drepturi şi este responsabilitatea noastră să le folosim” — să ajungă la cât mai mulţi maghiari, în special la tineri.